Traduceri

Traduceri, contabilitate, scoala de soferi

2011-02-01T22:57:00.000+02:00

În ceea ce priveşte prima structurare, analiza comparată a ierarhizarii, releva că atât cei care aplică IFRS, cat şi cei care nu aplică IFRS consideră că principal dezavantaj al neaplicării, diminuarea comparabilităţii cu principalii concurenţi care activează pe piaţa internaţională şi aplică IFRS.

● Pe locul doi, în ordinea importanţei, se situează calitatea redusă a informaţiilor, pentru cei care aplică IFRS şi diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care nu raportează conform IFRS. Este urmata apoi, de diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care raportează conform IFRS şi calitatea redusă a informatiilor, pentru cei care nu raportează conform IFRS.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 14, relevă că respondenţii care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, au un nivel de cunoastere al acestuia,mediu-ridicat, în timp ce aceia care lucrează în entităţi care nu raportează conform IFRS, au un nivel de cunoastere mediu-scazut.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 16, releva că respondenţii (în prop. de 60%) care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, urmaresc reprezentarea fidelă a realitatii în momentul alegerii diferitelor optiuni şi politici contabile, prevazute în standare, intelegand spiritul IFRS. În timp ce respondenţii care lucreza în societăţi care nu aplică IFRS, penduleaza între reprezentarea fidelă a realitatii, interesul managmentului sau al altor utilizatori de informaţie contabilă.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 17, releva că atât respondenţii care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, cat şi cei care lucrează în societăţi care nu raportează conform IFRS au tendinta de a pastra esitmarile conforme cu OMFP şi atunci cand raportează conform IFRS, pentru a evita costurile suplimentare, neconstientizand că prin pastrarea acestora se depărteaza de la obiectivul reprezentarii imaginii fidele.

Ipoteze

2011-01-30T10:49:00.000+02:00

1. Cei care aplică IFRS au un nivel de cunoaştere mediu-ridicat al acestuia şi inteleg spiritul IFRS.

2. Angajaţii care au dobândit cunostinţele privind standarele internaţionale de raportare financiară în mediul academic, au un nivel de cunoaştere al acestora mediu-ridicat şi consideră că aplicarea IFRS la nivelul entitătilor reprezintă un efort ce merită facut.

Pentru demostrarea acestei ipoteze, s-a structurat baza de date în două părti, în prima parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinţe privind IFRS dobândite atât în mediul academic, cât şi din orice altă sursă, iar în cea de-a doua parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinte privind IFRS dobândite din orice altă sursă, mai puţin mediul academic.

3. Respondenţii cu studii IFRS dobândite în mediul academic, înteleg spiritul IFRS .

4. În general, cei care consideră aplicarea IFRs un avantaj au avut cele mai mari dificultăti legate de adaptarea la noile standarde (faţa de costuri de exemplu).

Abordarea cantitativa (pozitivista)

2011-01-27T23:14:00.000+02:00

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 43 de persoane din diverse companii, cu sediul social în Muncipiul Bucureşti, dintre care 25 reprezentând entităţi care raportează utilizând IFRS şi 18 care raportează numai conform reglementărilor naţionale.

În ceea ce priveşte eşantionul, se conchide că acesta este aleator, dar are probleme de reprezentativitate la nivelul României.

3.1 ÎntrebĂri de cercetare ŞI IPOTEZE

Întrebările de cercetare avansate în cadrul acestui studiu sunt următoarele:

1. Care sunt factorii care generează aplicarea IFRS în România ;

2. Care sunt factorii care frânează aplicarea IFRS în România;

3. Care sunt costurile relevante privind aplicarea IFRS în entitățile din România ;

4. Care este relaţia dintre IFRS şi stadiul de dezvoltare a profesiei contabile.

Audit financiar

2011-01-25T20:07:00.000+02:00

· 44% dintre societăţi au contractat auditul financiar cu 12 luni înainte de termenul de raportare, 38% cu 6 luni înainte de acest termen şi doar în 12% din cazuri acesta a fost contractat cu doar 3 luni înainte;

· metoda de evaluare a elementelor de bilanţ la valoarea justă pe baza tratamentului alternativ, respectiv reevaluarea activelor imobilizate, este destul de puţin utilizată (exemplu : 8,82% în cazul imobilizărilor necorporale şi 38,24% în cazul imobilizărilor necorporale);

· tehnica estimărilor este folosită în special în : 68% din cazuri la determinarea provizioanelor, 59% din cazuri pentru determinarea deprecierii activelor şi a pierderilor de valoare, 47% din cazuri pentru evaluarea la valoarea justă. Se remarca faptul că tehnica estimărilor în determinarea duratelor de viaţa utilă ale activelor corporale şi necorporale nu este utilizată în peste 58% dintre entitaţile analizate. Principalele cauze invocate sunt utilizarea duratelor de viaţă permise din punct de vedere fiscal, dar şi lipsa specialistilor sau costurile prea ridicate generate de aceste estimări. Astfel, faptul că 9% dintre entitaţi au declarat că nu efectuează estimări implică extinderea analizei prvind tehnicile de evaluare utilizate de acestea.

58% dintre respondenţi apreciază că raportul cost-beneficiu justifică aplicarea IFRS, în timp ce peste 17% dintre respondenţi apreciază că raportul cost-beneficiu nu este justificat, acestia fiind reprezentaţi de companiile nationale cărora aplicarea IFRS le-a fost impusă de institutiile financiare creditoare în calitate de utilizatori ai raportărilor financiare.

Cercetarea privind IFRS

2011-01-24T22:42:00.000+02:00

Cercetarea privind capacitatea de implementare a IFRS-urilor de către entitătile de interes public în România din articolul „Priorităţi şi responsabilităţi în procesul de extindere a aplicării Standardelor Înternaţionale de raportare Financiară (IFRS) în România” efectuata de către Maria Manolescu, Ana Morariu, Aureliana Roman şi Mihaela Mocanu a fost lansată în anul 2007 prin cuprinderea în chestionar a unui număr de opt intrebări care vizau capacitatea de aplicare a IFRS incepand cu 1 ianuarie 2007 şi continuată în anul 2008. Rezultatele cercetarii au scos în evidenţa urmatoarele ;

· - în 35% din entitaţile analizate administatorii şi consiliul de supraveghere nu acordă suficientă atentie domeniului financiar-contabil şi nici sprijinul de specialitate corespunzator, iar în 30% din cazuri politicile contabile nu sunt aprobate de acestia ;

· - 50% din companiile analizate intocmesc situaţii financiare conform IFRS pentru că acestea sunt solicitate de către banci/creditori sau actionari, iar 47% deoarece situaţiile respective sunt necesare pentru că societatea face parte dintr-un grup de societaţi care întocmesc situaţii financiare în baza IFRS

· - 53% dintre companille care aplică IFRS au solicitat asistenţa din partea auditorilor, în timp ce 35% nu au recurs la asistenţă din partea unui consultant independent ; dacă coroborăm această informaţie cu mărirea societaţilor respondente s-a constatat că o treime dintre societaţile foarte mari nu au beneficiat de asistenţa externă şi că 71% dintre societaţile consolidante întocmesc situatii conform IFRS cu asistenta acordata de auditori în timp ce 58% dintre societatile consolidate realizeaza situatiile fără asistenţă externă;

Firma de contabilitate

2011-01-23T09:21:00.000+02:00

· - entitaţile economice române pot folosi excepţiile privind tratamentul retroactiv al grupurilor de companii, şi al activelor tangibile şi intangibile (de exemplu folosind valori reevaluate la o dată anterioara, pentru active tangibile).

Impactul acestor derogări şi opţiuni poate fi semnificativ şi pot persista pentru mulţi ani. În afară de această chestiune tehnică, comparabilitatea situaţiilor financiare poate fi afectată şi de inexistenţa unei interpretari comune a standardelor internaţionale bazate pe principii contabile generale (intenţia este să nu se multiplice regulile de implementare). În acest context, auditorii trebuie să işi exprime propria părere profesională, în ceea ce priveşte corecta implementare a acestor principii pentru o anumită situaţie, deşi mai trebuie tinut cont de un aspect aici: golurile lasate de standarde pentru contabilitatea creativă (se poate presupune că unele companii romaneşti vor încerca să folosească în propriul beneficiu unele standarde).

· - un avantaj în aplicarea standardelor internaţionale este că standardele IFRS permit ameliorarea calitaţii informaţiei manageriale interne, prin folosirea regulilor economice contabile.

Standardele IFRS sunt bazate pe un cadru conceptual care ignoră orice influenţa fiscală, şi în general, orice influentă a legilor. Aceste standarde nu dau nici o importanţă fiscalităţii şi regulilor pentru calcularea bazelor fiscale. În România, administraţia fiscală a fost mereu un participant în elaborarea şi publicarea regulilor contabile şi a insistat pe conectarea sistemului contabil la cel fiscal. Prin urmare, aplicarea referenţialului internaţional creează noi conflicte între regulile contabile şi fiscalitate, generând nesiguranţa printre companii. În aceste condiţii, administraţia fiscală româna este obligată să ia decizii în ceea ce priveşte regulile fiscale: este necesar să se menţina regulile actuale, sau ar trebui să se actualizeze şi adapteze regulile fiscale integrând noile reguli contabile?

· - standardele IAS/IFRS sunt elaborate la nivel internaţional (sub influenţa anglo-saxona). În consecinţa, implementarea acestui referenţial are nevoie de o puternică instruire printre specialiştii contabili în cadrul companiilor şi al profesorilor. Programele de training sunt necesare pentru că standardele IAS/IFRS sunt complexe şi în continua schimbare. Specialiştii estimeaza că sunt necesare cel puţin 180 ore pentru pregatirea unui director financiar. Expertii contabili şi auditorii trebuie să fie pregatiţi pentru schimbări profunde ce vor interveni în sistemele contabile ale entitaţilor economice. Activitaţile de training trebuie să fie centrul revoluţiei contabile, şi prin urmare, companiile române trebuie să investească în acest proces. În afara instruirii angajatilor, costul conversiei pentru mutarea la referentialul international ar trebui mărit de urmatoarele costuri adiţionale: consultanţa, asistenţa, costuri ale sistemului informatic.

· - majoritatea entitaţilor române implicate în acest proces, au început deja procedurile pentru adoptarea standardelor IFRS şi sunt optimiste în ceea ce priveste succesul proiectului de implementare. În interiorul acestor entitaţi este un director de proiect sau un responsabil de proiect şi o unitate de lucru a fost stabilită. În alte companii, a fost creată o agendă cu propuneri, cu utilizatori cheie pentru fiecare activitate. De exemplu, directorul financiar se ocupă cu standarde de la 1 la 7, plus standarde contabile manageriale 16-38, etc. Rolul fundamental al responsabilului de proiect este să obţină colaborarea tuturor partenerilor şi membrilor. Printre beneficiile deja mentionate, putem adăuga urmatoarele: auditarea sistemelor informatice şi auditarea situaţiilor financiare obligatorii.

Aspecte semnificative

2011-01-23T09:19:00.000+02:00

În articolul, „The stakes în applying the Înternational Financial Reporting Standards (IFRS) within the small and medium enterprises”, autorii Liliana Feleagă, Niculae Feleagă şi Cristina Vasile relevă avantajele şi dificultăţile adoptării IFRS în România, printr-un studiu asupra întreprinderilor mari şi mijlocii.

Autorii subliniază că începand cu 1 ianuarie 2007, când România devine membru al Uniunii Europene; entităţile trebuie să aplice atât vechile norme şi politici contabile conforme cu Directivele Europene revizuite pentru conturile individuale şi consolidate ale companiei, cât şi referentialul international IAS/IFRS.

Aspectele semnificative, prezentate în cadrul acestui articol, sunt construite în baza abordării calitative, expunând punctul de vedere al autorilor privind avantajele aplicării acestui referenţial în România, şi sunt:

· - este mai probabil că institutiile financiare şi în special bancile, companiile cotate şi grupurile de companii, companiile de asigurare (şi în general toate companiile care au aplicat OMPF 94 incepând cu februarie 2001), să aplice un sistem contabil bazat pe standardele IAS.

· - principalul avantaj în aplicarea referenţialului internaţional este îmbunătăţirea comunicării financiare. Teoretic, aplicarea unui asemenea referenţial asigură comparabilitatea situaţiilor financiare şi totodată asigură marilor companii române posibilitatea să acceseze usor pieţele de investiţii străine şi să participe la tranazacţii cu parteneri straini. Practic, nu ar trebui să fie aşteptată o imediata comparabilitate a situaţiilor financiare. Principalul obstacol în calea comparabilităţii derivă din metodele în care referenţialul internaţional a fost adoptat la început.

Concluzii chestionar

2011-01-22T20:01:00.000+02:00

Prelucrarea datelor, pentru enunţarea concluziilor, s-a realizat prin utilizarea programului statistic SPSS 16.0..

Concluziile pe puncte, relavate de acest prim studiu au fost următoarele:

· 30,4% din firmele care aplică IFRS cunosc foarte bine standardele de raportare, în timp ce 60,9% cunosc aceste standarde bine;

· entităţile care nu aplică IFRS au raportat niveluri de cunoştinţe medii sau sub medii, 42,5%, nivel slab 22,4%, foarte slab 29,4%;

· managerii entităţilor sunt de părere că acei care cunosc normele IFRS sunt pregătiţi pentru aplicarea acestor norme;

· peronalul entităţilor care cunoaşte normele IFRS este (mai precis se consideră) pregătit pentru aplicarea IFRS-urilor.

În final, autorul a conchis că în general, firmele din România care utilizează IFRS consideră că într-adevăr sunt pregătite pentru aplicarea normelor IFRS şi înţeleg spiritul acestor norme, sub rezerva reprezentativităţii eşantionului la nivelul României.

Structura chestionarului

2011-01-22T19:59:00.001+02:00

Primul proiect de cercetare la care facem referire a fost realizat în cadrul Universităţii Babeş-Bolzai cu colaborarea Universităţii din Miskole, demarat în anul 2005, fiind concentrat în primul rând pe IMM-uri.

Studiul se încadrează în paradigma pozitivistă, acesta fiind realizat prin chestionarea a 326 de persoane din diverse judeţe ale ţării (din care numai 92 fac parte din entităţi care raportează utilizând IFRS).

În ceea ce priveşte eşantionul, se conchide că acesta este aleator, dar are probleme de reprezentativitate la nivelul României.

Structura chestionarului a fost următoarea:

1. Aplică entitatea normele IFRS?

Nu/Da

2. Cât de bine cunoaşte entitatea normele IFRS?

Foarte bine/Bine/Slab/Foarte slab

3. Cât de bine este pregătit managementul firmei pentru aplicarea IFRS?

Foarte bine/Bine/Satisfăcător/Deloc/Nu ştiu

4. În ce măsură este pregătit personalul firmei pentru apliacrea IFRS?

Foarte bine/Bine/Satisfăcător/Slab/Foarte slab/Nu ştiu

Fekete Szilveszter

2011-01-22T19:57:00.001+02:00

Fekete Szilveszter îşi propune în publicaţia ştiinţifică “Cercetare conceptuală şi empirică privind raportările financiare din România şi convergenţa şi conformitatea cu IFRS” să studieze şi să cuantifice dacă şi în ce măsură cei care aplică IFRS în România înţeleg conţinutul acestor norme.

Având că punct de plecare concluziile emise în literatura de specialitate internaţională privind necesitatea, impunerea şi aplicarea IFRS la nivelul altor ţări, Fekete îşi justifică demersul de realizare a unei cercetări privind percepţia firmelor privind introducerea şi mai ales aplicarea IFRS în România, în termeni de comparabilite şi mai ales noutate la nivelul ţării noastre.

Concluziile emise în literatura internaţională de specialitate şi enumerate de Fekete pot fi sintetizate astfel:

· ţările în care protecţia creditorilor şi investitorilor este mai slabă sunt mai dispuse să implementeze IFRS, acestea fiind considerate un mijloc de îmbunătăţire a protejării acestora (Hope et al, 2006);

· IFRS este o cerinţă, de asemenea, şi pentru ţările care au un sistem contabil dezvoltat, deoarece raportările financiare de înaltă calitate presupun nu numai transparenţa şi exhaustivitatea prezentărilor, ci şi comparabilitatea datelor financiar-contabile (Pownall şi Schipper, 1999);

· profesia contabilă are nevoie de ghiduri de implementare şi alte materiale privind utilizarea standardelor şi se impune necesitatea de constituire a unui organ de reglementare a contabilităţii în Europa care să aibă că sarcină şi raportarea către IASB (Schipper, 2005);

· criticile aduse IFRS sunt, mai ales, libertatea pe care aceste norme o acordă profesioniştilor contabili (IFRS fiind bazate pe principii) şi problemele conceptuale şi practice de evaluare şi recunoaştere a valorii juste (Dobler, 2008);

· majoritatea directorilor financiari ale companiilor Europene listate la bursă (2000-2004) erau de acord cu introducerea IFRS că referenţial de raportare financiară în Europa, majoritatea firmelor fiind pregătite pentru aplicarea acestor norme (PWC, 2000,203,2004a,2004b);

Tema de cercetare

2011-01-22T13:48:00.001+02:00

Aceast proiect de cercetare îşi propune să studieze diferite aspecte privind aplicarea Standardelor Înternaţionale de Raportare Financiară în România (IFRS).

Studiul a fost realizat utilizându-se atât abordarea cantitativă (pozitivistă), cât şi abordarea calitativă (anti-pozitivistă).

Abordare cantitativă, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea ”mainstream accounting research”, se bazează pe o testare empirică, plecând de la o teorie stabilită, cu scopul de a enunţa concluziile la ipotezele iniţiale.

Întenţia acestei paradigme este de a crea cunoştinţe generalizabile iar metodologia utilizată este în primul rând experimentală, cantitativă, bazată pe metode matematice.

Abordarea constructivistă, spre deosebire de abordarea cantitativă, pune accentul pe părerile şi convingerile personale, evită căutarea adevărului absolut, concentrându-se mai mult pe o înţelegere a fenomenului.

Limitele acestei abordări constau în:

· baza acesteia nu reprezintă un demers ştiinţific;

· metodologie limitată, apărând probleme de generalizare a rezultatelor.