În ceea ce priveşte prima structurare, analiza comparată a ierarhizarii, releva că atât cei care aplică IFRS, cat şi cei care nu aplică IFRS consideră că principal dezavantaj al neaplicării, diminuarea comparabilităţii cu principalii concurenţi care activează pe piaţa internaţională şi aplică IFRS.
● Pe locul doi, în ordinea importanţei, se situează calitatea redusă a informaţiilor, pentru cei care aplică IFRS şi diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care nu raportează conform IFRS. Este urmata apoi, de diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care raportează conform IFRS şi calitatea redusă a informatiilor, pentru cei care nu raportează conform IFRS.
● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 14, relevă că respondenţii care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, au un nivel de cunoastere al acestuia,mediu-ridicat, în timp ce aceia care lucrează în entităţi care nu raportează conform IFRS, au un nivel de cunoastere mediu-scazut.
● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 16, releva că respondenţii (în prop. de 60%) care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, urmaresc reprezentarea fidelă a realitatii în momentul alegerii diferitelor optiuni şi politici contabile, prevazute în standare, intelegand spiritul IFRS. În timp ce respondenţii care lucreza în societăţi care nu aplică IFRS, penduleaza între reprezentarea fidelă a realitatii, interesul managmentului sau al altor utilizatori de informaţie contabilă.
● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 17, releva că atât respondenţii care lucrează în companii ce raportează conform IFRS, cat şi cei care lucrează în societăţi care nu raportează conform IFRS au tendinta de a pastra esitmarile conforme cu OMFP şi atunci cand raportează conform IFRS, pentru a evita costurile suplimentare, neconstientizand că prin pastrarea acestora se depărteaza de la obiectivul reprezentarii imaginii fidele.
