Abordarea cantitativa (pozitivista)

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 43 de persoane din diverse companii, cu sediul social în Muncipiul Bucureşti, dintre care 25 reprezentând  entităţi care raportează utilizând IFRS şi 18 care raportează numai conform reglementărilor naţionale.

În ceea ce priveşte eşantionul, se conchide că acesta este aleator, dar are probleme de reprezentativitate la nivelul României.

3.1 ÎntrebĂri de cercetare ŞI IPOTEZE

Întrebările de cercetare avansate în cadrul acestui studiu sunt următoarele:

1.      Care sunt factorii care generează aplicarea IFRS în România ;

2.      Care sunt factorii care frânează aplicarea IFRS în România;

3.      Care sunt costurile relevante privind aplicarea IFRS în entitățile din  România ;

4.      Care este relaţia dintre IFRS şi stadiul de dezvoltare a profesiei contabile.

Tema de cercetare

Aceast proiect de cercetare îşi propune să studieze diferite aspecte privind aplicarea Standardelor Înternaţionale de Raportare Financiară  în România (IFRS).

Studiul a fost realizat utilizându-se atât abordarea cantitativă (pozitivistă), cât şi abordarea calitativă (anti-pozitivistă).

Abordare cantitativă, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea ”mainstream accounting research”, se bazează pe o testare empirică, plecând de la o teorie stabilită, cu scopul de a enunţa concluziile la ipotezele iniţiale.

Întenţia acestei paradigme este de a crea cunoştinţe generalizabile iar metodologia utilizată este în primul rând experimentală, cantitativă, bazată pe metode matematice.

Abordarea constructivistă, spre deosebire de abordarea cantitativă, pune accentul pe părerile şi convingerile personale, evită căutarea adevărului absolut, concentrându-se mai mult pe o înţelegere a fenomenului.

Limitele acestei abordări constau în:

·         baza acesteia nu reprezintă un demers ştiinţific;

·         metodologie limitată, apărând probleme de generalizare a rezultatelor.