Se afișează postările cu eticheta traduceri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traduceri. Afișați toate postările

duminică, 30 ianuarie 2011

Ipoteze



1.      Cei care aplică IFRS au un nivel de cunoaştere mediu-ridicat al acestuia şi inteleg spiritul IFRS.
2.      Angajaţii care au dobândit cunostinţele privind standarele internaţionale de raportare financiară în mediul academic, au un nivel de cunoaştere al acestora mediu-ridicat şi consideră că aplicarea IFRS la nivelul entitătilor reprezintă un efort ce merită facut.

Pentru demostrarea acestei ipoteze, s-a structurat baza de date în două părti, în prima parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinţe privind IFRS dobândite atât în mediul academic, cât şi din orice altă sursă, iar în cea de-a  doua parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinte privind IFRS dobândite din orice altă sursă, mai puţin mediul academic.

3.      Respondenţii cu studii IFRS dobândite în mediul academic, înteleg spiritul IFRS .
4.      În general, cei care consideră aplicarea IFRs un avantaj au avut cele mai mari dificultăti legate de adaptarea la noile standarde (faţa de costuri de exemplu).


sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Fekete Szilveszter


Fekete Szilveszter îşi propune în publicaţia ştiinţifică “Cercetare conceptuală şi empirică privind raportările financiare din România şi convergenţa şi conformitatea cu IFRS” să studieze şi să cuantifice dacă şi în ce măsură cei care aplică IFRS în România înţeleg conţinutul acestor norme.
Având că punct de plecare concluziile emise în literatura de specialitate internaţională privind necesitatea, impunerea şi aplicarea IFRS la nivelul altor ţări, Fekete îşi justifică demersul de realizare a unei cercetări privind percepţia firmelor privind introducerea şi mai ales aplicarea IFRS în România, în termeni de comparabilite şi mai ales noutate la nivelul ţării noastre.
Concluziile emise în literatura internaţională de specialitate şi enumerate de Fekete pot fi sintetizate astfel:
·         ţările în care protecţia creditorilor şi investitorilor este mai slabă sunt mai dispuse să implementeze IFRS, acestea fiind considerate un mijloc de îmbunătăţire a protejării acestora (Hope et al, 2006);
·         IFRS este o cerinţă, de asemenea, şi pentru ţările care au un sistem contabil dezvoltat, deoarece raportările financiare de înaltă calitate presupun nu numai transparenţa şi exhaustivitatea prezentărilor, ci şi comparabilitatea datelor financiar-contabile (Pownall şi Schipper, 1999);
·         profesia contabilă are nevoie de ghiduri de implementare şi alte materiale privind utilizarea standardelor şi se impune necesitatea de constituire a unui organ de reglementare a contabilităţii în Europa care să aibă că sarcină şi raportarea către IASB (Schipper, 2005);
·         criticile aduse IFRS sunt, mai ales, libertatea pe care aceste norme o acordă profesioniştilor contabili (IFRS fiind bazate pe principii) şi problemele conceptuale şi practice de evaluare şi recunoaştere a valorii juste (Dobler, 2008);
·         majoritatea directorilor financiari ale companiilor Europene listate la bursă (2000-2004) erau de acord cu introducerea IFRS că referenţial de raportare financiară în Europa, majoritatea firmelor fiind pregătite pentru aplicarea acestor norme (PWC, 2000,203,2004a,2004b);