Traduceri, contabilitate, scoala de soferi

În ceea ce priveşte prima structurare, analiza comparată a ierarhizarii, releva că atât cei care aplică IFRS, cat şi cei care nu aplică IFRS consideră că principal dezavantaj al neaplicării, diminuarea comparabilităţii cu principalii concurenţi care activează pe piaţa internaţională şi aplică IFRS.

● Pe locul doi, în ordinea importanţei, se situează calitatea redusă a informaţiilor, pentru cei care aplică IFRS şi diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care nu raportează conform IFRS. Este urmata apoi, de diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care raportează  conform IFRS şi calitatea redusă a informatiilor, pentru cei care nu raportează  conform IFRS.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 14, relevă că respondenţii care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, au un nivel de cunoastere al acestuia,mediu-ridicat, în timp ce aceia care lucrează în entităţi care nu raportează  conform IFRS, au un nivel de cunoastere mediu-scazut.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 16, releva că respondenţii (în prop. de 60%) care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, urmaresc reprezentarea fidelă a realitatii în momentul alegerii diferitelor optiuni şi politici contabile, prevazute în standare, intelegand spiritul IFRS. În timp ce respondenţii care lucreza în societăţi care nu aplică IFRS, penduleaza între reprezentarea fidelă a realitatii, interesul managmentului sau al altor utilizatori de informaţie contabilă.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 17, releva că atât respondenţii care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, cat şi cei care lucrează în societăţi care nu raportează  conform IFRS au tendinta de a pastra esitmarile conforme cu OMFP şi atunci cand raportează  conform IFRS, pentru a evita costurile suplimentare, neconstientizand că prin pastrarea acestora se depărteaza de la obiectivul reprezentarii imaginii fidele.

Ipoteze

1.      Cei care aplică IFRS au un nivel de cunoaştere mediu-ridicat al acestuia şi inteleg spiritul IFRS.

2.      Angajaţii care au dobândit cunostinţele privind standarele internaţionale de raportare financiară în mediul academic, au un nivel de cunoaştere al acestora mediu-ridicat şi consideră că aplicarea IFRS la nivelul entitătilor reprezintă un efort ce merită facut.

Pentru demostrarea acestei ipoteze, s-a structurat baza de date în două părti, în prima parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinţe privind IFRS dobândite atât în mediul academic, cât şi din orice altă sursă, iar în cea de-a  doua parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinte privind IFRS dobândite din orice altă sursă, mai puţin mediul academic.

3.      Respondenţii cu studii IFRS dobândite în mediul academic, înteleg spiritul IFRS .

4.      În general, cei care consideră aplicarea IFRs un avantaj au avut cele mai mari dificultăti legate de adaptarea la noile standarde (faţa de costuri de exemplu).

Cercetarea privind IFRS

Cercetarea privind capacitatea de implementare a IFRS-urilor de către entitătile de interes public în România din articolul „Priorităţi şi responsabilităţi în procesul de extindere a aplicării Standardelor Înternaţionale de raportare Financiară (IFRS) în România” efectuata de către Maria Manolescu, Ana Morariu, Aureliana Roman şi Mihaela Mocanu a fost lansată în anul 2007 prin cuprinderea în chestionar a unui număr de opt intrebări care vizau capacitatea de aplicare a IFRS incepand cu 1 ianuarie 2007 şi continuată în anul 2008. Rezultatele cercetarii au scos în evidenţa urmatoarele ;

·         -  în 35% din entitaţile analizate administatorii şi consiliul de supraveghere nu acordă suficientă atentie domeniului financiar-contabil şi nici sprijinul de specialitate corespunzator, iar în 30% din cazuri politicile contabile nu sunt aprobate de acestia ;

·         - 50% din companiile analizate intocmesc situaţii financiare conform IFRS pentru că acestea sunt solicitate de către banci/creditori sau actionari, iar 47% deoarece situaţiile respective sunt necesare pentru că societatea face parte dintr-un grup de societaţi care întocmesc situaţii financiare în baza IFRS

·         - 53% dintre companille care aplică IFRS au solicitat asistenţa din partea auditorilor, în timp ce 35% nu au recurs la asistenţă din partea unui consultant independent ; dacă coroborăm această informaţie cu mărirea societaţilor respondente s-a constatat că o treime dintre  societaţile foarte mari nu au beneficiat de asistenţa externă şi că 71% dintre societaţile consolidante întocmesc situatii conform IFRS cu asistenta acordata de auditori în timp ce 58% dintre societatile consolidate realizeaza situatiile fără asistenţă externă;

Firma de contabilitate

·         -  entitaţile economice române pot folosi excepţiile privind tratamentul retroactiv al grupurilor de companii, şi al activelor tangibile şi intangibile (de exemplu folosind valori reevaluate la o dată anterioara, pentru active tangibile).

Impactul acestor derogări şi opţiuni poate fi semnificativ şi pot persista pentru mulţi ani. În afară de această chestiune tehnică, comparabilitatea situaţiilor financiare poate fi afectată şi de inexistenţa unei interpretari comune a standardelor internaţionale bazate pe principii contabile generale (intenţia este să nu se multiplice regulile de implementare). În acest context, auditorii trebuie să işi exprime propria părere profesională, în ceea ce priveşte corecta implementare a acestor principii pentru o anumită situaţie, deşi mai trebuie tinut cont de un aspect aici: golurile lasate de standarde pentru contabilitatea creativă (se poate presupune că unele companii romaneşti vor încerca să folosească în propriul beneficiu unele standarde).

·         - un avantaj în aplicarea standardelor internaţionale este că standardele IFRS permit ameliorarea calitaţii informaţiei manageriale interne, prin folosirea regulilor economice contabile.

Standardele IFRS sunt bazate pe un cadru conceptual care ignoră orice influenţa fiscală, şi în general, orice influentă a legilor. Aceste standarde nu dau nici o importanţă fiscalităţii şi regulilor pentru calcularea bazelor fiscale. În România, administraţia fiscală a fost mereu un participant în elaborarea şi publicarea regulilor contabile şi a insistat pe conectarea sistemului contabil la cel fiscal. Prin urmare, aplicarea referenţialului internaţional creează noi conflicte între regulile contabile şi fiscalitate, generând nesiguranţa printre companii. În aceste condiţii, administraţia fiscală româna este obligată să ia decizii în ceea ce priveşte regulile fiscale: este necesar să se menţina regulile actuale, sau ar trebui să se actualizeze şi adapteze regulile fiscale integrând noile reguli contabile?

·         - standardele IAS/IFRS sunt elaborate la nivel internaţional (sub influenţa anglo-saxona). În consecinţa, implementarea acestui referenţial are nevoie de o puternică instruire printre specialiştii contabili în cadrul companiilor şi al profesorilor. Programele de training sunt necesare pentru că standardele IAS/IFRS sunt complexe şi în continua schimbare. Specialiştii estimeaza că sunt necesare cel puţin 180 ore pentru pregatirea unui director financiar. Expertii contabili şi auditorii trebuie să fie pregatiţi pentru schimbări profunde ce vor interveni în sistemele contabile ale entitaţilor economice. Activitaţile de training trebuie să fie centrul revoluţiei contabile, şi prin urmare, companiile române trebuie să investească în acest proces. În afara instruirii angajatilor, costul conversiei pentru mutarea la referentialul international ar trebui mărit de urmatoarele costuri adiţionale: consultanţa, asistenţa, costuri ale sistemului informatic.

·         - majoritatea entitaţilor române implicate în acest proces, au început deja procedurile pentru adoptarea standardelor IFRS şi sunt optimiste în ceea ce priveste succesul proiectului de implementare. În interiorul acestor entitaţi este un director de proiect sau un responsabil de proiect şi o unitate de lucru a fost stabilită. În alte companii, a fost creată o agendă cu propuneri, cu utilizatori cheie pentru fiecare activitate. De exemplu, directorul financiar se ocupă cu standarde de la 1 la 7, plus standarde contabile manageriale 16-38, etc. Rolul fundamental al responsabilului de proiect este să obţină colaborarea tuturor partenerilor şi membrilor. Printre beneficiile deja mentionate, putem adăuga urmatoarele: auditarea sistemelor informatice şi auditarea situaţiilor financiare obligatorii.

Fekete Szilveszter

Fekete Szilveszter îşi propune în publicaţia ştiinţifică “Cercetare conceptuală şi empirică privind raportările financiare din România şi convergenţa şi conformitatea cu IFRS” să studieze şi să cuantifice dacă şi în ce măsură cei care aplică IFRS în România înţeleg conţinutul acestor norme.

Având că punct de plecare concluziile emise în literatura de specialitate internaţională privind necesitatea, impunerea şi aplicarea IFRS la nivelul altor ţări, Fekete îşi justifică demersul de realizare a unei cercetări privind percepţia firmelor privind introducerea şi mai ales aplicarea IFRS în România, în termeni de comparabilite şi mai ales noutate la nivelul ţării noastre.

Concluziile emise în literatura internaţională de specialitate şi enumerate de Fekete pot fi sintetizate astfel:

·         ţările în care protecţia creditorilor şi investitorilor este mai slabă sunt mai dispuse să implementeze IFRS, acestea fiind considerate un mijloc de îmbunătăţire a protejării acestora (Hope et al, 2006);

·         IFRS este o cerinţă, de asemenea, şi pentru ţările care au un sistem contabil dezvoltat, deoarece raportările financiare de înaltă calitate presupun nu numai transparenţa şi exhaustivitatea prezentărilor, ci şi comparabilitatea datelor financiar-contabile (Pownall şi Schipper, 1999);

·         profesia contabilă are nevoie de ghiduri de implementare şi alte materiale privind utilizarea standardelor şi se impune necesitatea de constituire a unui organ de reglementare a contabilităţii în Europa care să aibă că sarcină şi raportarea către IASB (Schipper, 2005);

·         criticile aduse IFRS sunt, mai ales, libertatea pe care aceste norme o acordă profesioniştilor contabili (IFRS fiind bazate pe principii) şi problemele conceptuale şi practice de evaluare şi recunoaştere a valorii juste (Dobler, 2008);

·         majoritatea directorilor financiari ale companiilor Europene listate la bursă (2000-2004) erau de acord cu introducerea IFRS că referenţial de raportare financiară în Europa, majoritatea firmelor fiind pregătite pentru aplicarea acestor norme (PWC, 2000,203,2004a,2004b);