Abordarea cantitativa (pozitivista)

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 43 de persoane din diverse companii, cu sediul social în Muncipiul Bucureşti, dintre care 25 reprezentând  entităţi care raportează utilizând IFRS şi 18 care raportează numai conform reglementărilor naţionale.

În ceea ce priveşte eşantionul, se conchide că acesta este aleator, dar are probleme de reprezentativitate la nivelul României.

3.1 ÎntrebĂri de cercetare ŞI IPOTEZE

Întrebările de cercetare avansate în cadrul acestui studiu sunt următoarele:

1.      Care sunt factorii care generează aplicarea IFRS în România ;

2.      Care sunt factorii care frânează aplicarea IFRS în România;

3.      Care sunt costurile relevante privind aplicarea IFRS în entitățile din  România ;

4.      Care este relaţia dintre IFRS şi stadiul de dezvoltare a profesiei contabile.

Concluzii chestionar

Prelucrarea datelor, pentru enunţarea concluziilor, s-a realizat prin utilizarea programului statistic SPSS 16.0..

Concluziile pe puncte, relavate de acest prim studiu au fost următoarele:

·         30,4% din firmele care aplică IFRS cunosc foarte bine standardele de raportare, în timp ce 60,9% cunosc aceste standarde bine;

·         entităţile care nu aplică IFRS au raportat niveluri de cunoştinţe medii sau sub medii, 42,5%, nivel slab 22,4%, foarte slab 29,4%;

·         managerii entităţilor sunt de părere că acei care cunosc normele IFRS sunt pregătiţi pentru aplicarea acestor norme;

·         peronalul entităţilor care cunoaşte normele IFRS este (mai precis se consideră) pregătit pentru aplicarea IFRS-urilor.

În final, autorul a conchis că în general, firmele din România care utilizează IFRS consideră că într-adevăr sunt pregătite pentru aplicarea normelor IFRS şi înţeleg spiritul acestor norme, sub rezerva reprezentativităţii eşantionului la nivelul României.