Traduceri, contabilitate, scoala de soferi

În ceea ce priveşte prima structurare, analiza comparată a ierarhizarii, releva că atât cei care aplică IFRS, cat şi cei care nu aplică IFRS consideră că principal dezavantaj al neaplicării, diminuarea comparabilităţii cu principalii concurenţi care activează pe piaţa internaţională şi aplică IFRS.

● Pe locul doi, în ordinea importanţei, se situează calitatea redusă a informaţiilor, pentru cei care aplică IFRS şi diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care nu raportează conform IFRS. Este urmata apoi, de diminuarea credibilitatii situaţiilor financiare, pentru cei care raportează  conform IFRS şi calitatea redusă a informatiilor, pentru cei care nu raportează  conform IFRS.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 14, relevă că respondenţii care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, au un nivel de cunoastere al acestuia,mediu-ridicat, în timp ce aceia care lucrează în entităţi care nu raportează  conform IFRS, au un nivel de cunoastere mediu-scazut.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 16, releva că respondenţii (în prop. de 60%) care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, urmaresc reprezentarea fidelă a realitatii în momentul alegerii diferitelor optiuni şi politici contabile, prevazute în standare, intelegand spiritul IFRS. În timp ce respondenţii care lucreza în societăţi care nu aplică IFRS, penduleaza între reprezentarea fidelă a realitatii, interesul managmentului sau al altor utilizatori de informaţie contabilă.

● Corelaţia dintre întrebările 5 şi 17, releva că atât respondenţii care lucrează în companii ce raportează  conform IFRS, cat şi cei care lucrează în societăţi care nu raportează  conform IFRS au tendinta de a pastra esitmarile conforme cu OMFP şi atunci cand raportează  conform IFRS, pentru a evita costurile suplimentare, neconstientizand că prin pastrarea acestora se depărteaza de la obiectivul reprezentarii imaginii fidele.

Ipoteze

1.      Cei care aplică IFRS au un nivel de cunoaştere mediu-ridicat al acestuia şi inteleg spiritul IFRS.

2.      Angajaţii care au dobândit cunostinţele privind standarele internaţionale de raportare financiară în mediul academic, au un nivel de cunoaştere al acestora mediu-ridicat şi consideră că aplicarea IFRS la nivelul entitătilor reprezintă un efort ce merită facut.

Pentru demostrarea acestei ipoteze, s-a structurat baza de date în două părti, în prima parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinţe privind IFRS dobândite atât în mediul academic, cât şi din orice altă sursă, iar în cea de-a  doua parte fiind cuprinşi respondenţii cu cunoştinte privind IFRS dobândite din orice altă sursă, mai puţin mediul academic.

3.      Respondenţii cu studii IFRS dobândite în mediul academic, înteleg spiritul IFRS .

4.      În general, cei care consideră aplicarea IFRs un avantaj au avut cele mai mari dificultăti legate de adaptarea la noile standarde (faţa de costuri de exemplu).

Abordarea cantitativa (pozitivista)

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 43 de persoane din diverse companii, cu sediul social în Muncipiul Bucureşti, dintre care 25 reprezentând  entităţi care raportează utilizând IFRS şi 18 care raportează numai conform reglementărilor naţionale.

În ceea ce priveşte eşantionul, se conchide că acesta este aleator, dar are probleme de reprezentativitate la nivelul României.

3.1 ÎntrebĂri de cercetare ŞI IPOTEZE

Întrebările de cercetare avansate în cadrul acestui studiu sunt următoarele:

1.      Care sunt factorii care generează aplicarea IFRS în România ;

2.      Care sunt factorii care frânează aplicarea IFRS în România;

3.      Care sunt costurile relevante privind aplicarea IFRS în entitățile din  România ;

4.      Care este relaţia dintre IFRS şi stadiul de dezvoltare a profesiei contabile.

Audit financiar

·         44% dintre societăţi au contractat auditul financiar cu 12 luni înainte de termenul de raportare, 38% cu 6 luni înainte de acest termen şi doar în 12% din cazuri acesta a fost contractat cu doar 3 luni înainte;

·         metoda de evaluare a elementelor de bilanţ la valoarea justă pe baza tratamentului alternativ, respectiv reevaluarea activelor imobilizate, este destul de puţin utilizată (exemplu : 8,82% în cazul imobilizărilor necorporale şi 38,24% în cazul imobilizărilor necorporale);

·         tehnica estimărilor este folosită în special în : 68% din cazuri la determinarea provizioanelor, 59% din cazuri pentru determinarea deprecierii activelor şi a pierderilor de valoare, 47% din cazuri pentru evaluarea la valoarea justă. Se remarca faptul că tehnica estimărilor în determinarea duratelor de viaţa utilă ale activelor corporale şi necorporale nu este utilizată în peste 58% dintre entitaţile analizate. Principalele cauze invocate sunt utilizarea duratelor de viaţă permise din punct de vedere fiscal, dar şi lipsa specialistilor sau costurile prea ridicate generate de aceste estimări. Astfel, faptul că 9% dintre entitaţi au declarat că nu efectuează estimări implică extinderea analizei prvind tehnicile de evaluare utilizate de acestea.

58% dintre respondenţi apreciază că raportul cost-beneficiu justifică aplicarea IFRS, în timp ce peste 17% dintre respondenţi apreciază că raportul cost-beneficiu nu este justificat, acestia fiind reprezentaţi de companiile nationale cărora aplicarea IFRS le-a fost impusă de institutiile financiare creditoare în calitate de utilizatori ai raportărilor financiare.

Cercetarea privind IFRS

Cercetarea privind capacitatea de implementare a IFRS-urilor de către entitătile de interes public în România din articolul „Priorităţi şi responsabilităţi în procesul de extindere a aplicării Standardelor Înternaţionale de raportare Financiară (IFRS) în România” efectuata de către Maria Manolescu, Ana Morariu, Aureliana Roman şi Mihaela Mocanu a fost lansată în anul 2007 prin cuprinderea în chestionar a unui număr de opt intrebări care vizau capacitatea de aplicare a IFRS incepand cu 1 ianuarie 2007 şi continuată în anul 2008. Rezultatele cercetarii au scos în evidenţa urmatoarele ;

·         -  în 35% din entitaţile analizate administatorii şi consiliul de supraveghere nu acordă suficientă atentie domeniului financiar-contabil şi nici sprijinul de specialitate corespunzator, iar în 30% din cazuri politicile contabile nu sunt aprobate de acestia ;

·         - 50% din companiile analizate intocmesc situaţii financiare conform IFRS pentru că acestea sunt solicitate de către banci/creditori sau actionari, iar 47% deoarece situaţiile respective sunt necesare pentru că societatea face parte dintr-un grup de societaţi care întocmesc situaţii financiare în baza IFRS

·         - 53% dintre companille care aplică IFRS au solicitat asistenţa din partea auditorilor, în timp ce 35% nu au recurs la asistenţă din partea unui consultant independent ; dacă coroborăm această informaţie cu mărirea societaţilor respondente s-a constatat că o treime dintre  societaţile foarte mari nu au beneficiat de asistenţa externă şi că 71% dintre societaţile consolidante întocmesc situatii conform IFRS cu asistenta acordata de auditori în timp ce 58% dintre societatile consolidate realizeaza situatiile fără asistenţă externă;